In sfera gamingului fiecare lucru conteaza, indiferent cat de miniscul pare la prima vedere.
Si aici intra multe lucruri in discutie, ba perifericele, intreg setup-ul, ISP-ul, fel si fel de nebuloase pe care daca incepi si le asterni pe hartie, te ia durerea de cap.
Insa pentru un gamer profesionist, latenta poate face diferenta intre un win sau un loss.
Daca data trecuta am vorbit despre partea teoretica a ray tracing-ului, inceputurile sale in domeniul cinematografic, ca apoi integrarea sa de catre NVIDIA in zona de gaming, azi voi aborda un subiect mai comod mie: NVIDIA Reflex.
Asta pentru ca, daca ati urmarit macar o mica parte din materialele scrise de mine, mai ales cele despre monitoarele de gaming sau soarecii mirobolanti cu sau fara coada, fie ca v-ati ciocnit cu fruntea de mine in alte medii, atunci exista o sansa sa stiti faptul ca pe vremea fecioriei am fost jucator profesionist de Counter-Strike 1.6.
Ma rog, mai realist ar fi sa-mi pun titulatura de semi profesionist, asta pentru ca la nivelul la care erau lucrurile pe plaiurile mioritice in in perioada 2005-2012, nu prea pot sa-mi acord grade mai mari.
Dar dupa cum ziceam si mai sus, azi voi aborda subiectul NVIDIA Reflex. Nu intrati in panica, daca ati auzit de aceasta tehnologie dar nu stiti cu ce se mananca, urmeaza sa aflati in acest material daca aveti nitica rabdare.
Voi avea o abordare similara ca in materialul despre Ray Tracing. Voi vorbi de inceputurile lui NVIDIA Reflex, partea teoretica, dar si partea practica din perspectiva mea, un fost devorator de jocuri FPS. Dar in acelasi timp, voi incerca sa nu ies prea mult in decor si sa fac offtopic. Telul meu astazi e sa fiu peste subiect, nu pe langa el.
Bun, zic sa nu o mai lungesc inutil, sa trecem la treaba. Andale!
Capitolul I – Partea teoretica: ce este NVIDIA Reflex, inceputuri, parti componente ale acestei tehnologii
Teoria
NVIDIA Reflex este o tehnologie conceputa pentru a reduce latenta in jocurile video, oferind utilizatorilor un avantaj competitiv semnificativ.
Latenta sistemului reprezinta timpul necesar pentru ca o actiune efectuata de utilizator sa fie reflectata pe ecran, de exemplu actionarea click-urilor sau movement-ul din joc.
NVIDIA Reflex isi sufleca manecile si isi asuma rolul de a optimiza intregul flux de date. Incepand de la actiunea exercitata de catre utilizator prin prisma perifericelor, mouse-ul de pilda, pana la afisarea actiunii executate pe monitor, reducand astfel latenta care are un impact negativ in sesiunile de gaming.
Asadar, ideea de baza a NVIDIA Reflex este simpla – are ca scop reducerea latentei a sistemului pentru a asigura un timp de reactie mai rapid si mai precis in jocurile competitive si nu numai.
Aparitia in scena
Aceasta tehnologie a fost lansata oficial de cei de la NVIDIA in septembrie 2020, odata cu introducerea pe piata a arhitecturii Ampere, adica seria de placi video NVIDIA GeForce RTX 30.
Dar chiar daca a aparut in periada arhitecturii Ampere, NVIDIA Reflex ofera suport si pentru generatiile anterioare de placi video NVIDIA GeForce, anume cele pe arhitecturile Turing, Pascal sau chiar Maxwell 2.0.
Tehnologia NVIDIA Reflex a fost conceputa pentru a raspunde unei nevoi esentiale in gaming-ul competitiv: reducerea latentei sistemului pentru a imbunatati timpul de reactie al unui utilizatorului, lucru esential de important in titlurile competitive precum Counter-Strike, Valorant, Fortnite, Call Of Duty, Apex Legends si altele.
In perioada premergatoare tehnologiei NVIDIA Reflex, jucatorii profesionisti se confruntau cu o problema masiva: latenta ridicata. Aceasta era cauzata din pricina mai multor factori precum un hardware inadecvat sau prost optimizat, dar multe din probleme erau cauzate si de prezenta unor software-uri problematice.
Dupa cum ziceam, NVIDIA Reflex a fost introdus initial cu arhitectura Ampere, care este cunoscuta pentru imbunatatirile sale semnificative in performanta si eficienta energetica fata de generatiile anterioare de placi video.
Arhitectura Ampere a adus ceva upgrade-uri masive, printre care crestere substantiala a numarului de CUDA cores si a unitatilor de procesare Ray Tracing (RT cores) si Tensor Cores, permitand astfel o procesare mai rapida si mai eficienta a graficii si a altor sarcini solicitante.
Ce include mai exact si cum functioneaza NVIDIA Reflex?
Reflex Low Latency Mode: Utilizand aceasta functie ce poate fi activata fie din NVIDIA Control Panel, Reflex Low Latency Mode prioritizeaza procesarea cadrelor in asa fel incat sa minimizeze la pe cat de mult posibil latenta din joc. Aceasta tehnologie sincronizeaza eficient procesorul si placa video, prevenind crearea unui loop de cadre nelivrate.
Reflex Latency Analyzer: Acest tool este integrat in anumite monitoare precum ROG Swift Pro PG248QP sau ROG Swift PG259QNR. Dar exista si mousi de gaming compatibili, cu acest feature, produse precum AGON AGM600, Logitech G303 Shroud Edition, CORSAIR M65 Elite si altele.
Reflex Latency Analyzer masoara latenta totala a sistemului, oferind utilizatorului date precise despre timpul de raspuns al PC-ului folosit. Ca sa simplific cat pot de mult ce face mai exact, este ca si cum ai avea un cronometru de precizie pentru fiecare actiune pe care o efectuezi in joc.
Optimizari pentru procesor si placa video: NVIDIA Reflex optimizeaza actiunile si frame-urile radate de catre procesor, cat si cele redate de catre placa video, reducand sarcinile inutile si sincronizand mai eficient procesarea cadrelor. Astfel, Reflex reduce timpul in care procesorul asteapta actiunea placii grafice din dotare si viceversa, asigurand un flux continuu si rapid de date.
Capitolul II – NVIDIA Reflex in gaming competitiv
Bun, in ce este bun NVIDIA Reflex? Ei bine, in titluri competitive, cele din scena esports in special. Si hai sa parcurgem nitel, in ce jocuri NVIDIA Reflex are un impact benefic si ce aduce mai exact.
Valorant, un shooter tactic dezvoltat de catre Riot Games, este un titlu important care beneficiaza enorm de pe urma implementarii NVIDIA Reflex. Valorant este joc cu un skillcap ridicat, unde atat viteza de reactie, cat si aim-ul jucatorului sunt lucru esentiale, iar NVIDIA Reflex contribuie la imbunatatirea acestor aspecte.
NVIDIA Reflex reduce latenta de intrare, permitand jucatorilor sa reactioneze mai rapid la actiunile adversarilor si sa isi ajusteze aim-ul cu mai multa precizie.
Tehnologia celor de la NVIDIA ajuta si la imbunatatirea acuratetii prin faptul ca se asigura ca miscarile mouse-ului si actiunile tastaturii sunt reflectate in termen cat mai scurt pe monitorul utilizatorului.
NVIDIA Reflex permite gamerilor sa isi imbunatateasca reactiile in momente critice, cum ar fi in situatii de clutch. Reducerea latentei inseamna ca fiecare actiune este executata fara intarziere, oferind un avantaj crucial utilizatorului in momentele critice si decisive.
In Overwatch 2, NVIDIA Reflex contribuie la fluiditatea miscarilor si la precizia abilitatilor, ceea ce este esential in acest titlu, iar in Apex Legends, tehnologia NVIDIA Reflex a permis gamerilor sa detecteze si sa raspunda mai rapid la amenintarile de pe harta, imbunatatindu-le sansa de supravietuire si rata de succes in meciurile jucate.
Fortnite este unul dintre cele mai populare jocuri de tip battle royale din lume, atragand milioane de jucători in fiecare zi. Intr-un mediu atat de competitiv, fiecare secunda conteaza si orice avantaj poate face diferenta.
NVIDIA Reflex are rolul de a reduce timpul de raspuns al jocului la comenzile jucătorului. Acest lucru inseamna ca atunci cand apesi pe un buton pentru a trage sau a exercita o actiune specifica precum construitul, actiunea este afisata pe ecran mai rapid si mai precis.
Capitolul III – NVIDIA Reflex Din perspectiva unui fost jucator (semi) profesionist de Counter-Strike, cu si despre Source 2
Counter-Strike 2, noua iteratie a renumitului joc FPS, a adus modificari semnificative jocului versus predecesorul sau, anume Counter-Strike: Global Offensive. Cel mai important, lucru care pare sa fie totusi omis de unii utilizatori, este faptul ca CS2 foloseste engine-ul Source 2.
Engine-ul Source 2 aduce imbunatatiri semnificative in grafica si performanta fata de engine-ul anterior. Acesta permite randari grafice superioare, fizica si interactiuni realiste si, cel mai important pentru gamerii competitivi, o latenta redusa atunci utilizatorul se intersecteaza cu tehnologia NVIDIA Reflex.
Dar totusi, pentru a ajunge la esentia, trebuie sa intelegem exact care-i treaba cu Source 2, asta pentru ca engine-ul amintit a fost proiectat pentru a valorifica noile tehnologii grafice si de performanta.
Engine-ul anterior, care era prezent pe CS:GO, cunoscut in comunitate drept Source 1, era un engine cu mari probleme de performanta si limitat cand venea vorba de implementari.
Source 2 utilizeaza tehnici avansate de randare, cum ar fi Physically Based Shading (PBR), care permite o iluminare si reflectie realista. Iar in cazul de fata, NVIDIA Reflex se asigura ca aceste randari avansate nu introduc latente suplimentare in timpul jocului.
Source 2 este de asemenea capabil sa utilizeze mai eficient procesoarele multi-core, in special cele de ultima generatie, distribuind sarcinile de procesare pe mai multe fire de executie. NVIDIA Reflex vine ca adaugare a acestei capacitati a engine-ului, asigurand ca niciun fir de executie nu introduce latenta suplimentara.
Geometria dinamica permite modificari in timp real ale mediului de joc, cum ar fi distrugerea obiectelor si modificarea fizica a hartii, de exemplu un nade aruncat pe o cutie din joc. NVIDIA Reflex are sarcina ca aceste schimbari sa fie procesate fara intarziere, dar in acelasi timp are menirea sa mentina fluiditatea jocului, oferind astfel un avantaj competitiv gamerilor care pot reactiona rapid la schimbarile din mediu.
Din perspectiva mea, a unui fost (semi) pro gamer, NVIDIA Reflex este o inovatie binevenita care adreseaza unele dintre cele mai critice aspecte ale performantei in jocurile competitive.
De exemplu, pe vremea cand incercam sa ader la acest statut social de gamer profesionist, aveam un setup foarte bun pentru vremea respectiva, care culmina cu un Procesor Intel Core 2 Quad 6600, o placa video NVIDIA GeForce 8800 GTX si un monitor LCD cu refresh rate mare, anume Samsung 2233 RZ.
Insa, chiar daca aveam acel PC high end, in timp ce ma jucam Counter-Strike 1.6 in competitiile interne sau externe, aveam multe instante in care ma sicanau problemele de latenta, lucru ce imi afectau atat gameplay-ul, implicit si eficienta in joc.
Poate daca nu ma loveam de cate un frame drop sau fiecare intarziere de cateva milisecunde care ma sicanau si mental, dar si ca eficienta in joc, puteam sa plec cu mai multe lucruri acasa decat soarecii lui HellBoy.
Dar, daca as fi avut in clipa de fata varsta de 16-17 ani, avand in posesie un PC macar mid tier, cu siguranta as fi ajuns la un alt nivel, asta si cu ajutorul lui NVIDIA Reflex. Probabil as fi vorbit acum din perspectiva unui profesionist retras recent, dar si cu ceva realizari notabile.
Strict in Counter-Strike 2, NVIDIA Reflex este o unealta extrem de utila unui gamer competitiv. E drept, o sa ai nevoie de ceva timp de adaptare, asta pentru ca muscle memory-ul o sa se activeze des, pentru ca e “ajustat” la problemele din trecut. Insa, cum te-ai obisnuit, iti garantez ca nu te vei mai juca vreodata CS2 fara functia de Reflex pornita.
Capitolul IV – Benchmark titluri competitive vanilla vs NVIDIA Reflex
Totusi, hai sa si testam NVIDIA Reflex in jocuri.
In comparativul pe care urmeaza sa vi-l las o sa-l completez cu cifrele inregistrate atat cu NVIDIA Reflex pornit, cat si fara.
Am rulat in jocuri cu engine-uri diferite, anume Apex Legends care foloseste Source1, Fortnite care foloseste Unreal Engine 5, iar pentru Source2 am utilizat Dota 2, respectiv Counter Strike 2.
Toate aceste jocuri au fost rulate pe rezolutia nativa a monitorului, anume 1920 x 1080, la un refresh rate de 540 Hz. In aceste titluri toate detaliile au fost setate la preset-ul maxim, daca am umbrat pe undeva, a fost doar sa nu am motion blur activ.
Metodologia de testate in teorie este simpla, trebuie sa ma joc acele titluri. Asadar, am rulat cele patru jocuri, cu functia de Reflex oprita, cu ea pornita, dar si cu functia Reflex On + Boost. Fiecare instanta am rulat-o de minim 3 ori per joc, ca sa ma asigur ca nu ma lovesc anomalii.
Platforma test
- Placa video ASUS ROG Strix GeForce RTX 4080 SUPER 16GB OC Edition
- Carcasa Thermaltake View 51 TG Snow Edition aRGB
- Placa de baza Z790 AORUS PRO X
- Procesor Intel Core i7 14700K
- Cooler ASUS ROG Ryujin III 360
- RAM Corsair Vengeance RGB DDR5 32GB 7000 MHz
- Stocare Kingston Fury Renegade 2TB
- Sursa be quiet! Straight Power 11 1200W Platinum
- Monitor ROG Swift Pro PG248QP
- Mouse AOC AGON AGM600
- OS Windows 11
Platforma de test a suferit mici modificari, anume a plecat la plimbare GeForce RTX 4090-ul de isi facea des aparitia prin materiale, iar in locul ei acum poposeste un GeForce RTX 4080 SUPER de la ASUS.
De asemenea, am renuntat la monitorul cu rezolutie nativa 4K in detrimentului monitorului ROG Swift Pro PG248QP. More hertz, less hurts.
Benchmark
Average PC Latency
Average PC + Display latency
Average System latency
Interpretarea datelor
Bun, am ajuns la partea mea favorita, unde datorita benchmark-urilor, ma lovesc de lucruri pe care nu le-as fi inalnit in viata mea cotidiana.
Disclaimer, toate cifrele din grafice sunt masuratori in milisecunde, asta ca sa nu va asteptati sa fie alta unitate de masura.
Daca tot am zis sa va atentionez, hai sa o mai fac cu doua lucruri de tipul “Did you know?”.
Situatia sta in felul urmator. Nu, nu am omis Fortnite din benchmark-ul de Average PC Latency, ci efectiv acele valori nu apar cand rulez jocul celor de la Epic. Cea mai plauzibila explicatie e ca, dupa cum se vede si din cifre, Fortnite este un joc cu latenta maricica, iar probabil developer-ul a considerat ca utilizatorului nu i-ar fi necesare astfel de informatii. Deci pe scurt, engine-ul mi-a dat deny la cifre.
Tot azi am mai aflat si faptul ca Apex Legends este pe engine-ul celor de la Valve, anticul Source1. Cum mi-am dat seama? Ca a fost singurul joc pe care l-am rulat de vreo 6-7 ori per functia de Reflex, asta pentru ca nu este deloc constant cand vine vorba de cifre, in timp ce restul de titluri utilizate erau. Am avut un mic deja-vu ca la Counter-Strike Global Offensive, cand rulam benchmark-uri de placi video pe el si mereu obtineam cifre aleatorii, deloc constante sau cu vreo logica.
Dar inainte de a incepe, trebuie sa va pun nitel in tema, ce inseamna fiecare termen in parte, anumeAverage PC Latency, Average PC + Display Latency si Average System Latency.
Average PC Latency face refeinta la timpul necesar pentru ca o actiune (cum ar fi un click de mouse) sa fie procesata de computer inainte de a ajunge la monitor. Aceasta latenta este influentata de mai multi factori, inclusiv procesorul si placa video, eficienta engine-ului pe care este bazat jocul in cauza si alti factori software precum sistem de operare, drivere si altele.Average PC +
Average PC + Display Latency masoara timpul total necesar de la initierea unei actiuni (cum ar fi un click de mouse) pana la afisarea acesteia pe monitor. Aceasta masuratoare include atat latenta PC-ului, cat si latenta introdusa de monitorul utilizat.
Average System Latency cuprinde intregul lant de la input pana la afisare pe monitor. Acesta include timpul necesar pentru ca o actiune sa fie inregistrata de dispozitivul de input, cum ar fi un mouse sau o tastatura, care sa fieprocesata de PC si apoi afisata pe monitor. Practic, combina latenta inputului, latenta PC-ului si latenta display-ului pentru a oferi o masura cuprinzatoare a responsivitatii sistemului.
Bun, mi-am satisfacut si azi nevoia de a invata si a rezolva probleme noi, insa totusi, cum stam cu NVIDIA Reflex in jocuri?
Ok, pe Counter-Strike, situatia sta il felul urmator. Pe benchmark-ul de Average PC Latency, Reflex On aduce o imbunatatire de ~9.5% versus ipostazele fara Reflex, iar functia de Reflex On + Boost duce diferenta la ~17%.
La benchmark-ul Average PC + Display latency cu Reflex pornit avem o imbunatatire de ~45.7%, iar cu Reflex On + Boost avem o imbunatatire de ~50.33%.
Iar pe sectiunea de Average System latency cu Reflex On avem o diferenta de ~35% versus cifrele non Reflex, iar pe functia de Reflex On + Boost avem o diferenta avantajoasa de ~38.58%.
Bun, asta a fost CS2, hai sa continui cu celalalt titlu de la Valve, anume Dota 2. Cu Reflex On, Average PC Latency are o diferenta de ~4.17%, in timp ce Reflex On + Boost are o diferenta de ~9.72% versus versiunea non Reflex.
Average PC + Display latency are o imbunatatire de 34% pe Reflex On si 58% pe Reflex On + Boost, iar pe Average System latency avem o diferenta de ~27.64%, respectiv ~47.15%.
I can do this all day. Apex Legends, titlul problematic, inamicul meu nr 1 pe saptamana asta. Pe benchmark-ul Average PC Latency avem o diferenta de ~8.16%, respectiv ~24.5%. Average PC + Display latency aduce o diferenta de ~20.87%, respectiv ~42.91%. Iar pe Average System latency avem o diferenta de ~14.33% cu Reflex On, respectiv ~39.67% pe Reflex On + Boost. Superb.
Ultimul, fiind titlul la care m-am distrat cel mai mult testandu-l, desi il deschid cel mai rar dintre jocurile amintite, a fost Fortnite. Average PC + Display latency aduce o diferenta de ~7.21%, respectiv ~-10.70%. Iar Average System latency avem o diferenta de ~6.83% pe Reflex On, iar pe Reflex On + Boost o diferenta de ~10%.
Capitolul V – Concluzii, ce (mai) urmeaza pentru NVIDIA Reflex
Este NVIDIA Reflex prezentul si viitorul in jocurile competitive? Categoric da. Si cum cei de la NVIDIA tot imbunatatesc solutiile grafice oferite, dar vin si cu un “bundle” bogat precum astfel de implementari, ce pot sa zic, regret ca ceva de genul nu era disponibil si “pe vremea mea”. La fel de mult cum regret ca nu am cumparat bitcoin.
NVIDIA Reflex aduce imbunatatiri masive in gamingul competitiv, dovada fiind si cifrele din benchmark-urile de mai sus. Stiti cum e vorba aia, numbers don’t lie.
Iar NVIDIA continua sa isi arate suportul atat pentru comunitate, colaborand continuu cu studio-urile de jocuri, cat si cu TO’s (tournament organizer) din scena esports pentru a oferi cele mai bune conditii.
NVIDIA Reflex pare setata pe o traiectorie consisa, devenind astfel o “componenta” esentiala in viata oricarui gamer competitiv, fie ca vorbim de cineva din mediul profesionist sau pur si simplu cineva care se joaca la un nivel ridicat jocuri precum Valorant, CoD Warzone, Fornite, Apex Legends sau Counter-Strike 2.
Ramane de vazut totusi, pe viitor, cum o sa includa si o parte de AI cand vine vorba de NVIDIA Reflex, asta daca placile GeForce RTX tot au aceasta capacitate.
