Toti avem problemele care ne apasa de zi cu zi, fie ca sunt cele de ordin financiar, personal sau profesional.

Dar indiferent cat negru este norul gandului asternut deasupra capului, in timpul liber ne mai gandim si cum sa ne mai lafaim sau macar sa ne rasfam nitel. Recunosc ca si eu ma incadrez in acest tipar.

Pe timp de zi sunt stresat ca vin deadline-urile peste mine sau ca tipa vreo entitate sau alta dupa soldul scadent, dar seara, cand stau cu blanosul urecheat (cainele) pe prispa in fata casei, ma apuca cateodata visarea. “Mama, ce ar merge sa-mi fac upgrade la camera foto. Dar ce fain ar fi sa-mi iau si un obiectiv mai bun. Dar ar merge si un monitor mai bun ca sa ma ajute in editarea foto”. Si fel si fel de ganduri asemanatoare, inclusiv pe partea de PC hardware.

Sunt intrebat foarte des, atat de prieteni, rude, cat si de cititori, ce parere am despre fel si fel de produse din sfera tech, fie ca-s componente, periferice sau alte gadget-uri. De fel, daca sunt intrebat despre un produs care nu a trecut pragul redactiei, ridic din umeri si zic ca n-am idee, n-am pus mana pe acel produs.

Dar cand vine vorba de un produs pe care l-am testat, incep si pun intrebari. Daca este o persoana cunoscuta, de fel stiu necesitatile sale si stiu direct ce sa recomand, anume un produs care sa nu fie overkill pentru setup-ul si utilizarea lui practica.

Insa daca este un cititor, il iau la intrebari mai ceva ca cei de la antifrauda pe IMM-uri. Nu de alta, dar nu pot sa recomand unui utilizator NVIDIA GeForce RTX 5090 sau un mouse cu polling rate de 8000 Hz daca el se joaca doar League of Legends sau Supaplex.

Dar acum vine intrebarea de 100 de puncte: facem upgrade la 1-2 componente si mergem mai departe cu platforma existenta sau raschetam tot si schimbam tot macazul? Ei bine, este cu dus si-ntors acum.

 

 

Problemele existentiale

In primul rand, trebuie sa analizam bine componentele existente si sa vedem ce ne trage in jos. Daca procesorul ne trage in jos, de multe ori trebuie sa ne uitam si dupa o placa de baza, dar si dupa module RAM.

Daca procesorul este bun dar intra in throttle termic, ar trebui facut un upgrade la capitolul racire, fie un cooler de tip AIO sau unul pe aer masiv, fie o carcasa mai bine aerisita.

Upgrade-ul placii video este si el unul bine venit in majoritatea cazurilor, dar in acelasi timp este si cel mai costisitor. Insa spun in majoritatea cazurilor pentru ca am in grupul meu de prieteni sunt indivizi care si-au facut upgrade-uri la GPU-uri high end Blackwell, desi ei de 10-15 ani se joaca doar Dota 2 si World of Warcraft. Dar hey, cum se vede efectul ala de la BKB pe 300+ FPS @1440p la 3000 MMR?

 

Daca platforma existenta se afla pe ceva ce utilizeaza DIMM-uri DDR4, da, ar fi cazul sa se faca trecerea catre ceva mai nou. Asta pentru ca, desi multa lume nu constientizeaza, modulele RAM au impact masiv in jocurile rulate, in special in cele CPU bound precum Counter-Strike 2, VALORANT, Tom Clancy’s Rainbow Six Siege X si multe altele.

La fel, sunt o groaza de utilizatori care au ramas blocati pe stocari SATA III sau primele modele de NVMe-uri PCIe Gen 3 care au o viteza de citire secventiala de ~2000 MB/s. Aceste stocari au fost foarte bune la timpul lor, au demonstrat si o durabilitate superioara versus HDD-uri, dat fiind faptul ca inca se afla pe setup-urile lor, dar avand in vedere ce ofera gama curenta pe piata, dar si pretul lor de vanzare, ar cam fi cazul de un upgrade.

 

De fel, intr-un PC cel mai usor de upgradat, dar si cel mai putin costisitor este partea de memorii, atat RAM-ul, cat si stocarea. Desi este unul din upgrade-urile care au cel mai mic impact asupra bugetului, culmea, utilizatorul il cam trece cu vederea de multe ori.

Asta pentru ca, cel mai probabil, utilizatorul nu a fost educat de impactul acestor produse in utilitatea practica. Si asta se datoreaza atat producatorilor, cat si jurnalistilor, inclusiv mie, pentru ca expunem in review-uri teste brute, greu de interpretat de un utilizator novice.

Azi totusi, in teste nu o sa va arat benchmark-uri brute, in teste sintetice, care-s greu de interpretat. Ci voi rula teste practice, in jocuri, pentru a evidentia impactul real al acestor componente.

 

Posibilele upgrade-uri

Modulele RAM

Modulele DDR4 au dainuit mult timp pe piata, fiind unele dintre cele mai longentive “generatii” de memorii RAM, dar si probabil cele mai apreciate. Totusi, cu arhitecturile AMD Zen 4, Zen 5, dar si Intel Arrow Lake, am fost “fortati” sa schimbam macazul si trecem la cele DDR5.

Da, a fost acea zona “gri” cu Intel Raptor Lake si Raptor Lake Refresh care suporta inclusiv DIMM-uri DDR4, care era ok doar pentru piata entry level care nu necesita investitii prea mari. Dar in segmentul mid tier sau high end deja nu-si mai avea rost aceasta discutie, de ce ai pair-ui un procesor cu o astfel de putere bruta, doar sa-l limitezi unde nu ar trebui sa o faci?

Mai ales ca acum, modulele RAM DDR5 sunt standardul actual, iar piata s-a asezat si modulele nu-s la fel de scumpe ca in momentul aparitiei, unde un kit de 32GB la o frecventa de 4800 MT/s sau 5200 MT/s costa aproape 1000 RON.

 

Intr-un material anterior, am facut un PC cu un procesor entry level, anume AMD Ryzen 8500G pe care l-am impreunat cu o placa video mid tier, anume NVIDIA GeForce RTX 4070 SUPER, un SSD Kingston FURY Renegade de 2TB si un kit RAM Kingston Fury Renegade 32GB 7200 MT/s CL38.

Cu acest PC, am rulat cateva teste in arhicunoscutul Counter-Strike 2, unde am utilizat rezolutia 1920 x 1080 cu preset-ul Very High. Singura mea dolenta cu aceste teste a fost sa subliniez impactul frecventei RAM-ului asupra jocului, mai exact a FPS-urile scoase de acelasi setup, dar cu frecvente diferite, de la 4800 MT/s, anume vechiul standard JEDEC, pana la 7200 MT/s, frecventa maxima a acelor module RAM. Iar cifrele arata in felul urmator.

 

Impactul este unul major cand se trece de la frecventa de 4800 MT/s la ce depaseste pragul de 6000 MT/s, anume de 20%. E drept, la comparativul de frecvente mari, deja vedem diferente mici, de ~1% intre 6400 MT/s, 6800 MT/s si 7200 MT/s, dar acest lucru se datoreaza arhitecturii procesorului utilizat, pentru ca procesoarele Zen 4 si Zen 4c nu prea stiu ce sa faca cu module RAM care sa au frecventa de peste 6000 MT/s.

 

Daca as fi rulat testele pe o platforma Arrow Lake sau chiar Raptor Lake Refresh, am fi vazut niste diferente ceva mai mari intre frecventele de peste 6000 MT/s, asta pentru ca procesoarele Intel au un scaling mai bun cu cat memoria este mai rapida.

Asta pentru ca arhitecturile Intel din ultimii ani se bazeaza pe un ring bus ce conecteaza core-urile, cache-ul si controllerul de memorie. Spre deosebire de un design bazat pe chiplet-uri, unde fabric-ul devine element critic, la Intel latenta RAM are o influenta directa asupra fluxului de date prin ring. Cand memoria ruleaza la frecvente mai ridicate, penalizarea introdusa de timpii de acces scade, iar efectul este o imbunatatire vizibila a timpului de raspuns.

 

Pe generatiile recente, Intel a optimizat IMC-ul astfel incat sa poata rula stabil DDR5 la valori de 8000 MT/s in cazul lui Raptor Lake Refresh, respectiv 9200+ MT/s pe arhitectura Arrow Lake. Aceasta “maturizare” a controllerului inseamna ca scaling-ul nu se plafoneaza brusc, ca in cazul procesoarelor AMD, ci ramane progresiv, atata timp cat latentele RAM sunt tinute sub control prin ajustarea timing-urilor.

Cache-urile L2 si L3 extinse pe Arrow Lake si Raptor Lake Refresh contribuie la reducerea dependentei de RAM in anumite sarcini, insa nu elimina complet impactul frecventei memoriei. Latimea de banda suplimentara obtinuta prin DDR5 rapid continua sa se transfere eficient in cresterea performantei brute.

Prin contrast, platformele AMD Ryzen Zen 4 si Zen 5 isi conditioneaza performanta de raportul intre frecventa memoriei si Infinity Fabric Clock. Odata depasit pragul de 6000 MT/s, Infinity Fabric-ul nu mai poate tine pasul, iar cresterea frecventei DDR5 aduce mai degraba o crestere a latentei totale decat beneficii reale. Intel nu are aceasta limitare structurala, iar scaling-ul ramane mai liniar, dar si mai predictibil.

 

Stocarea

La fel ca modulele RAM, stocarea este de multe ori nu este luata in serios cand vine vorba de “conceperea” unui PC. De fel, utilizatorul prefera fie o capacitate mare, fie ceva foarte ieftin.

Problema e ca stocarea nu are doar rolul de a “inmagazina” jocurile, softurile si sistemul de operare, ci mai are un rol extrem de important: cat de repede se incarca partea software a sistemului.

 

Pe piata exista produse pentru toata lumea, indiferent de necesitati, buget sau chiar design. Kingston de pilda, are o variatie mare de produse, de la Kingston NV3, gama Kingston Fury Renegade PCIe Gen 5 sau PCIe Gen 4, pana la cele ce folosesc magistrala SATA III, anume Kingston A400.

Ca sa incep testul pe acest segment de produse, am sapat adanc in cutia cu “amintiri” de prin birou, am scos stocari de pe laptop-uri si PlayStation 5, si am facut urmatorul line-up de produse pe care le voi testa loadtime-ul in jocuri. Produsele testate au fost Kingston A400, Kingston A2000, Kingston KC2000, Kingston KC2500, Kingston NV2, Kingston Fury Renegade, Kingston KC3000 si Kingston Fury Renegade G5.

Asadar, incepem iar un test practic, doar ca acum am schimbat platforma de test, trecem la cea care foloseste arhitectura Arrow Lake de la Intel.

Metodologia de testare este in felul urmator. Am luat cele 7 stocari si am testat loadtime-ul lor in doua titluri, Red Dead Redemption 2 si Horizon Zero Dawn Remastered, pe care le-am rulat la 2160p, Very high preset.

Am optat pentru cele doua titluri pentru ca sunt diametral opuse din punct de vedere al loadtime-ului, astfel puteam evidentia diferentele intre stocari. Horizon Zero Dawn Remastered este un titlu relativ bine optimizat, ce are un loadtime redus, in timp ce Red Dead Redemption 2 este un titlu greoi, din toate punctele de vedere, in special din punct de vedere al load-ului.

 

Platforma test

• Carcasa TUF Gaming GT502 Horizon
• Placa de baza TUF Gaming Z890-PLUS WIFI
• Procesor Intel Core Ultra 7 265K
• Cooler TUF Gaming LC III 360 ARGB LCD
• Placa video TUF Gaming GeForce RTX 5080 16GB GDDR7 OC Edition
• RAM Kingston Fury Renegade RGB 48GB CUDIMM @8400 MT/s
• Sursa TUF Gaming 1200W Gold
• Monitor ROG Strix XG27UCG
• OS Windows 11 Pro

 

Epilogul barbosului

Desi nu este o intrebare pe principiul cine a fost primul, oul sau gaina, dilema de azi este una importanta, ce se muleaza, dupa cum am si zis deja, dupa necesitatile fiecaruia.

Rumegand-o cat se poate de serios, lucrurile sunt cat se poate de simple. Realist vorbind, daca ai un procesor Alder Lake si esti ceva mai chibzuit cu banii, poti obtine performante mai bune cu investitii relativ minore, trecand la un kit de memorie pe o frecventa mai mare sau la o stocare de tip SSD mai rapida.

Da, nu-i musai o stocare SSD PCIe Gen 5, cel putin in aplicatiile casnice din ziua de azi, stocarea pe magistrala PCIe Gen 4 fiind arhisuficienta, cel putin in titlurile actuale.

Iar daca sistemul tau are un kit de memorii RAM DDR5 care ruleaza pe o frecventa de 4800 MT/s sau 5200 MT/s, da, ar cam fi indicat sa-ti iei un kit oleaca mai rapid. Daca ai un procesor Zen 4 sau Zen 5 te poti orienta catre un kit de 32GB, frecventa 6000 MT/s cu latenta CL30, iar daca ai un procesor Alder Lake, Raptor Lake, Raptor Lake Refresh sau chiar Arrow Lake, te poti orienta catre un kit ce ruleaza la o frecventa de peste 7000 MT/s.