Iata ca a venit iar perioada in care testam procesoare, asta pentru ca de ceva ani buni, CPU-urile se lanseaza anual de parca ar fi FIFA-uri. Ma rog, EA FC Sport sau cum vreti voi sa spuneti, stiti la ce ma refer.

Si Intel nu e singurul care scoate anual procesoare, ci si AMD face la fel. Ma rog, oarecum la fel. Asta pentru ca Intel inca din ziua lansarii isi scoate la joaca intreaga gama de procesoare noi si dupa 6+ luni plus scoate un procesor high end transpirat la maxim (KS) care consuma cu ~100W in plus versus modelul K, dar are doar un spor de performanta de maxim 5%. Ei bine AMD scoate treptat, de-a lungul anului procesoarele. Fie incepe cu cele entry level, fie direct le varsa pe cele high end si treptat le scoate si pe restul.

Iar procedeul asta de a lansa produse noi in fiecare an unde sporul de performanta sa fie minuscul cat sa nu merite trecerea de la o generatie la alta nu este gasit doar pe segmentul de procesoare, ci mai in toata sfera tech.

Stiti prea bine ca Apple lanseaza cate un iPhone in fiecare an, diferentele intre ele sunt minuscule din punct de vedere al performantei, dar diferenta de pret este palpabila. Ca deh, inflatie, razboi, criza siliconului, vrea cineva sa-si mai cumpere un yacht. N-am vrut sa lovesc in Apple, a fost exemplul cel mai la indemana pentru ca fix acum am pus telefonul in furca la incarcat. Asa fac toti producatorii mari de telefoane.

Insa a 14-a generatie de Intel Core este ceva mai aparte. Sau cel asa ar trebui. Si aici nu vorbesc de partea de performanta, despre asta o sa vorbim oleaca mai jos. Intel pune capat nomenclatorului de procesoare “i”, iar incepand cu urmatoarea generatie procesoarele lor se denumesc simplu Ultra, de parca un Project Manager de pe acolo cu ceva putere de decizie a vazut recent Dragon Ball Super si au zis gata, am nimerit-o.

Insa nomenclatorul produselor Intel a avut priza la public, poate si pentru ca probabil a fost intins pe foarte multi ani. Si spun asta pentru ca in viata de zi cu zi cand cineva atehnic voia o recomandare de un procesor, laptop sau mai stiu eu ce, mereu modelul lor de referinta era i5 sau i7, nu Ryzen sau FX-uri.

E drept, dupa cum am zis anterior, a fost o “generatie” lunga, care a inceput tocmai in 2008 cu procesoare precum Core i7-920 sau i5-750, astfel avand activitate fix 15 ani. Insa aceasta perioada a fost cu suisuri si coborasuri pentru cei de la Intel. Au avut mult timp cea mai mare cota de piata pe segmentul consumer, au fost avari, iar ca spre sfarsitul aventurii sa fie detronati cei de la AMD pe alocuri.

Istoricul procesoarelor, cel putin in ultimii 20+ ani este oarecum simplu. Intel a detinut o cota importanta din piata, in special cu procesoare precum Pentium 4, asta si pentru ca AMD nu aveau cu ce sa vina pe piata, practic ei se axau pe segmentul budget cu Semproanele lor. Dar cu aparitia lui Athlon 3000+ si ce mai urmat putin dupa, AMD a ciupit serios din piata, insa Intel parea pregatita sa duca razboiul unde AMD nu poate tine pasul.

Au aparut procesoarele multi core, anume Core 2 Duo si Core 2 Quad, iar cei de la Intel si-au recapatat clientii pierduti, asta pentru ca iar, AMD nu a lansat mai nimic care sa fie capabil sa le puna probleme celor de la Intel.

Insa, in 2008, Intel a ridicat iar stacheta, lansat astfel primele procesoare “i”, unde iar au terfelit AMD. Cei din urma au incercat pe alocuri sa scoata si ei niste procesoare multicore prin seria FX, insa a fost un rateu total, ba chiar ducand AMD in pragul falimentului.

Acest lucru i-a facut pe Intel sa fie avari si pe alocuri parca fiind nemotivati sa ofere un boost de performanta considerabil in generatiile ulterioare, fiind foarte multi ani blocati pe procesoare quad core, chiar si pe varfurile de gama.

Insa a venit tovarasa Lisa la carma celor de la AMD, iar acestia au jucat o carte all-in, care putea fie sa-i ingroape definitiv, fie sa-i scoata cu capul din apa, dar nu la tarm: arhitectura ZEN.

Primele procesoare Ryzen nu erau cine stie ce din punct de vedere al performantei, insa erau sesizabil mai ieftine decat oferta celor de la Intel. Apoi a 2-a generatie de procesoare Ryzen, adica arhitectura Zen+ a aparut pe piata, diferenta de performanta intre procesoarele rivale a scazut, diferenta de pret a ramas tot mare, insa Intel nu s-a obosit sa le dea prea multa atentie.

Si vine Zen 2, care continua sa loveasca in Intel cu multe core-uri si de aici avea sa inceapa declinul lui Intel. AMD cu Ryzen 3000 ofereau o performanta multicore mai buna, preturi mai bune, dar si integrarea magistralei PCIe 4.0. Iar atunci, Intel a inceput sa transpire, chiar daca inca avea coroana de “gaming king”. Insa AMD capata teren serios pe segmentul entry level si mainstream.

Cum AMD tot imbunatatea procesul de fabricatie, asta pentru ca aveau productia la TSMC, Intel s-a chinuit multi ani sa “scape” de 14 nm in propria fabrica, insa nu reusea. Si au inceput sa clacheze serios. Fiind un proces de fabricatie invechit care nu tinea pasul cu ce erau capabili sa ofere TSMC, Intel au scos procesoare cu mai multe core-uri, pe arhitectura 14(+) nm, insa aveau un consum imens, implicit si o temperatura ridicata de utilizare. Practic, procesoarele lor au devenit calorifere.

Iar cu lansearea lui Ryzen 5000, adica cu arhitectura Zen 3, procesoarele AMD au reusit in sfarsit sa intreaca in performanta procesoarele competitorului. Insa acest lucru a dus si la niste preturi de lista ceva mai mari din partea celor de la AMD ca deh, trebuie sa faci si niste marja ca sa supravietuiesti, nu doar sa faultezi competitorul.

Insa in ultimii ani s-a intamplat ceva neprevazut. Daca varful de gama de la 9900K pana la procesoare lansate recent erau procesoare transpirate, incinse, cu un consum imens si cu performante dezamagitoare versus asteptari. Cu chiu cu vai in jocuri tinea oarecum piept procesoarelor AMD, insa clacau pe alte poteci procesoarele Intel.

Dar astfel Intel a intrat serios in segmentul entry level. Da, Intel a avut o buna perioada de timp o oferta mai buna cand vine vorba de performanta obtinuta pentru pretul solicitat, drept urmare i5-urile au inceput sa prinda curaj in piata.

Culmea e ca Intel a fost si primul care a intrat in hora DDR5-ului, dar si a magistralei PCIe 5. Insa dupa aproximativ un an, a venit si raspunsul celor de la AMD prin arhitectura Zen 4, care au implementat si ei atat DIMM-urile DDR5, cat si magistrala PCIe Gen 5.

Dar era o problema. Cu aceasta trecere, AMD il forta pe utilizator sa treaca la memorii DDR5, neavand suport pentru memoriile DDR4, in timp ce Intel avea suport atat pentru DDR5, cat si pentru DDR4.

In plus, n-a fost bine nici pentru AMD ca varful lor de gama era la fel de performant sau pe alocuri chiar mai slab decat un alt procesor din catalogul lor, care costa 2/3 din “coroana” catalogului.

Si iata, am ajuns cumva la zi. Intel, lanseaza astfel ultimul procesor cu denumire i9, i7 si i5, urmand ca de la anu’ sa le avem cu Ultra in fata. Si m-as fi asteptat la o “pensionare” fastuoasa oarecum, insa atat din leak-uri, cat si din ce mai varsau in presa reprezentatii Intel, pare oarecum o pensionare fortata si banala, parca fara suflet. Insa ramane de vazut daca macar acum, la “depunerea mandatului” Intel isi recupereaza coroana, onoarea si de ce nu clientii plecati in tabara cealalta.

Si se da Intel Core i9-14900K, prezent in incapere cu mine, pe care il voi stresa si gadila, la fel cum ma streseaza pe mine pisica cand nu ma baga in seama decat cand vrea mancare. Totusi, am decis sa sparg materialul in doua parti, ca altfel s-ar fi transformat in ceva mult prea lung si prea greu de urmarit. Astfel, materialul asta este prima parte, in care voi intra nitel in corzi cu ce avem nou cu Raptor Lake Refresh, dar si cateva teste sintetice. Materialul numarul doi o sa includa testele din jocuri, care il voi posta la scurt timp dupa acest material. Sa-i dam bice.

 

 

Specificatii

Denumire produs	Intel i9 14900K	Intel i9 13900K	Intel i9 12900K
Socket	LGA 1700	LGA 1700	LGA 1700
Suport chipset	Intel 600/700	Intel 600/700	Intel 600/700
Suport RAM	- DDR4 3200 MT/s - DDR5 5600 MT/s	- DDR4 3200 MT/s - DDR5 5600 MT/s	- DDR4 3200 MT/s - DDR5 4800 MT/s
Capacitate maxima RAM	192GB	192GB	128GB
TDP	125 W	125 W	125 W
TDP Turbo	253 W	253 W	241 W
Performance Cores	8	8	8
Efficiency Cores	16	16	8
Fire executie	32	32	24
Performance core base freq	3.2 GHz	3.0 GHz	3.2 GHz
Performance core max boost	5.6 GHz	5.4 GHz	5.2 GHz
Efficiency core base freq	2.4 GHz	2.2 GHz	2.4 GHz
Intel Turbo Boost Max Tehnology 3.0 freq	5.8 GHz	5.7 GHz	5.2 GHz
Intel Thermal Velocity Boost freq	6 GHz	5.8 GHz	-
L2 Cache	32MB	32MB	30MB
Intel Smart Cache (L3)	36MB	36MB	14MB
IGP	Intel UHD Graphics 770	Intel UHD Graphics 770	Intel UHD Graphics 770
SRP lansare	589 USD	589 USD	599 USD

 

Ce e nou cu Raptor Lake Refresh?

Noua generatie de procesoare Intel Raptor Lake Refresh isi incepe diferentierea versus generatia anterioara prin faptul ca acesta vine cu frecventa crescuta atat pe performance core-uri, cat si pe efficiency core, in ambele cazuri avand 200 MHz in plus, cel putin in cazul varfului de gama, anume 14900K/KF.

 

Din specsheet-ul celor de la Intel reiese ca celelalte doua modele, anume i5 14600K/KF si i7 14700K/KF  au primit si ele un boost de frecventa intre 100 si 200 de MHz, atat pe P-cores, cat si pe E-Cores.

Modelul i9-14900K/KF in special, reintroduce caracteristica Intel Thermal Velocity Boost, care face echipa buna cu sistemul de racire al utilizatorului. In cazul in care acesta beneficiaza de o racire capabila, utilizatorul poate creste frecventa procesorului pana la 6 GHz.

Pe langa aceasta creste de clock, Intel specifica ca a modificat si controlorii de memorie pentru a suporta viteze mai mari ale DIMM-urilor DDR5, in special cand utilizatorul foloseste 12GB sau 24GB.

Chipsetul a ramas acelasi ca cel prezent pe Raptor Lake, anume Intel 600/700. Asta se traduce prin faptul ca un utilizator care detine de exemplu o placa de baza cu chipset Z690 sau Z790 isi poate face upgrade la BIOS pentru ca placa lui de baza sa suporte noile procesoare Intel Raptor Lake Refresh.

Cel mai vizibil feature cu care vine Raptor Lake Refresh este faptul ca acesta ofera suport pentru WiFi 7, magistrala deja asteptata de ceva utilizatori, asta datorita faptului ca aceasta este de pana la patru ori mai rapida decat “vechea” magistrala WiFi 6E.

 

APO (Intel Application Optimization) este o extensie DTT (Intel Dynamic Tuning Technology) care este specifica jocurilor video. Aceasta functie este prezenta pe Intel i9 14900K si 14900KF, iar cele doua procesoare benficiaza de Dynamic Tuning Technology care imbunatateste alocarea resurselor hardware si a sarcinilor in jocurile CPU intensive precum Rainbow Six Siege sau Metro Exodus. APO functioneaza prin optimizarea firelor de executie ale procesorului si acesta gestioneaza alocarea resurselor in timp real, adica cand utilizatorul se joaca deja.

Din pacate momentan APO are suport doar pentru cele doua titluri. Un alt titlu pe care ar fi util APO ar fi fost CS2, insa cum acesta abia a fost lansat, plus Valve sunt cunoscuti ca o companie care se misca foarte greu cand vine vorba de colaborari, probabil acest suport o sa apara peste o perioada mai lunga de timp.

Intel a scos si o versiune noua de XTU (Intel Extreme Tuning Utility), iar in aceasta cei de la Intel au introdus functia exclusiva pentru procesoarele K/KF din generatia Raptor Lake Refresh, anume AI Assist. Cei de la Intel lucreaza pentru a extinde aceasta functie si catre alte procesoare din generatiile anterioare, inclusiv Raptor Lake si Alder Lake.

AI Assist este o functie de reglare automata a clock-ului bazata pe inteligenta artificiala, care utilizeaza un DNN AI antrenat in a intelege necesitatile si functiile prezente pe PC-ul utilizatorului.

 

Testare

Platforma test

• Carcasa Thermaltake View 51 TG Snow Edition aRGB
• Placa de baza Z790 AORUS PRO X
• Placa video Gigabyte GeForce RTX 4090 Gaming OC 24GB
• Cooler Corsair iCUE H170i Elite LCD
• RAM Adata XPG Lancer RGB 32GB 5200 MHz
• Stocare Kingston Fury Renegade 2TB
• Sursa be quiet! Straight Power 11 1200W Platinum
• OS: Windows 11

 

 

Aplicatii utilizate

Pe partea de teste sintetice am rulat un pachet restrans precum WinRAR, 7Zip, PC Mark 10, Cinebench R15, R20 si R23. As fi vrut sa rulez si Cinebech R24, dar mi-ar fi luat ceva timp sa fac rost iar de aceleasi platforme pe care am testat procesoarele atat pe partea sintetica, cat si in jocuri.

 

Benchmark

Cinebench

R15

Single

Multi

R20

Single

Multi

R23

Single

Multi

 

7-Zip

Compressing

Decompressing

WinRAR

Single

Multithreading

PCMark 10

 

Consum

Daca v-ati fi asteptat ca Intel sa imbunatateasca consumul, implicit si temperatura, ei bine o sa fiti dezamagiti. Ca si celelalte procesoare Intel ceva mai potente lansate in ultimii ani, acesta ajunge usor in peste 80 °C in jocuri, iar in aplicatii solicitante sare la 100 °C la fel de repede cum ma inflamez eu dimineata cand nu am cafea sau lapte in casa.

Insa cu o racire serioasa, chiar si cu aceasta temperatura procesorul nu si da in stangul in dreptul sa intre in throttle. Si ca in cazul celorlalte procesoare LGA 1700, un contact frame poate fi extrem de util, chiar si unul de la Thermalright care costa in jur de 10 USD pe Amazon.

In jocuri Intel Core i9-14900K nu trece peste 300 W, insa in teste sintetice o ia pe aratura, ca orice alt procesor Intel high end lansat in ultimii ani. Acesta a inceput sa traga din sursa si 357 W, asftel avand un consum in PC care din doar doua componente am ajuns la aproximativ 1000 W, anume procesorul si placa video.

 

Concluzie

O concluzie completa este de prisos in cazul de fata, spargand materialul in doua bucati. Ce pot sa zic acum e ca pe partea de benchmark sintetic, Intel Core i9-14900K nu este neaparat un procesor impresionant. Ba chiar este usor inconstant, avand situatii in care este oleaca superior lui i9 13900K, dar sunt si cateva situatii in care ii este inferior acestuia.

Daca performanta in testele sintetice nu e neaparat impresionanta versus 13900K, nici consumul nu este. E drept, a reusit sa-mi consume cu 5 W mai putin decat varful de gama din generatia anterioara, dar tot ramane o sugativa de curent extrem de incinsa. Acum inteleg de ce imi vine curentul atat.

Si ca sa fiu carcotas, dar si pentru ca m-am lovit de sticla in bucatarie, nu ma pot decide care dintre cele doua “iteme” sunt mai fierbinti, nici nu imi dau seama daca se completeaza una pe cealalta.

 

Ok, ok, am fost rautacios. Insa am facut-o ca sa trag de timp, innit? Ramane de vazut cum se comporta si in jocuri Intel Core i9-14900K, unde, de ce nu, sa speram ca recupereaza terenul pierdut. Pana atunci raciti-va CPU-urile bine.